Puterea apare odată cu claritatea. Când înțelegi regulile Jocului și începi să-l joci conștient și în prezență, descoperi că puterea interioară crește și începi să-ți exersezi puterea exterioară – asupra celorlalți, dar și asupra spațiului, timpului și energiei.
Cu cât ai mai multă putere, cu atât îți dorești și mai multă, pentru că lăcomia minții umane este o caracteristică ce nu dispare, indiferent de vârstă sau înțelepciune. Întrebarea devine: „când este destul?”
Când ai în viață, în economie sau în relații „destul” din ceea ce este nevoie pentru a fi bine și „fericită”, în definiția lumească a fericirii? Este vreodată „destul” pentru o femeie, astfel încât să se liniștească pe interior și să intre într-o stare de calm, de pace și de acceptare?
Puterea în viața femeii
Circumstanța care îi dă cea mai multă putere unei femei este creșterea copiilor. Această etapă din viață o confruntă cu toate slăbiciunile interioare și emoționale, fie că știa de ele sau nu. Descoperă rezerve nebănuite de răbdare și își antrenează zilnic capacitatea de a rezolva probleme.
Femeia cu copii învață să trăiască fiecare zi deplin, în prezentul care este, făcând în fiecare moment doar „următorul lucru necesar”. De multe ori nu poate să facă planuri de viitor, să-și programeze câteva săptămâni în avans. Programul ei se învârte în jurul copiilor, al stării lor de sănătate și uneori în jurul dorințelor sau capriciilor acestora.
De multe ori, femeia acționează din voință, nu din Ego. În procesul creșterii copiilor, Ego-ul ei este diminuat sau făcut țăndări. Pentru a continua să-și crească copiii în diferitele etape de evoluție, femeia este nevoită să abandoneze Ego-ul. Dacă acesta rămâne, conflictele cu copiii devin inevitabile pe măsură ce ei cresc.
Femeia descoperă că, în procesul creșterii copiilor, viața ei contează doar în măsura în care este utilă celorlalți. Pentru ea, moartea este un însoțitor natural: la nașterea fiecărui copil există o șansă să moară. Știe asta, și-o asumă și continuă să nască. Iar atunci când apar dificultăți în familie, femeia stă adesea față în față cu energia „morții”, pe care învață să o recunoască și să o accepte.
Adesea, femeia citește semnele de la Forța vieții și înaintează pas cu pas după cum simte în corp. Ea trăiește în putere.
Puterea în învățăturile lui Castaneda
Carlos Castaneda abordează ideea de putere în cărțile sale într-un mod profund simbolic și ezoteric, inspirat de tradițiile yaqui (mexicane). Termenul „putere” apare des și este central în filosofia prezentată de don Juan Matus, mentorul său spiritual.
1. Puterea ca forță impersonală
Pentru don Juan, „Puterea” nu este ceva ce aparține unei persoane, ci o forță universală, impersonală, care poate fi „accesată” de cei care urmează calea cunoașterii. Este o energie cosmică, un principiu care guvernează totul.
2. Omul de putere / războinicul
Un „om de putere” este cel care a învățat să navigheze realitatea, visul, percepția și conștiința în mod conștient și disciplinat. El nu are putere asupra altora, ci este aliniat cu voința universală. Este cel care „vede” în sens spiritual, cel care acționează impecabil și nu se lasă prins de frică sau dorință.
3. Impecabilitatea și voința
Puterea vine din impecabilitate – trăirea fiecărui moment cu intenție deplină și conștiență totală. De asemenea, din cultivarea voinței, o formă superioară a percepției, diferită de intenția obișnuită. Un războinic nu acționează din ego, ci din voință.
4. Puterea și moartea
Moartea este un aliat constant și un consilier. Adevărata putere vine din conștientizarea faptului că moartea e mereu aproape, ceea ce face ca fiecare alegere să conteze.
5. Puterea nu este scopul
Deși mulți o caută, puterea nu trebuie urmărită pentru ea însăși. A căuta puterea din motive personale este un drum periculos. Doar cei care renunță la control și la ego pot să acceseze puterea în forma sa adevărată.
„Un om de cunoaștere este cineva care a urmat cu fidelitate încercările destinului și a ajuns să știe că viața este doar o călătorie. Adevărata putere vine din știința că nu avem timp de pierdut.”
„Puterea vine doar atunci când omul nu o caută. Doar atunci când el nu mai dorește nimic, puterea îl înconjoară.”
(Carlos Castaneda, Povestiri despre putere)
Pentru Castaneda (prin vocea lui don Juan), puterea nu este un instrument de control, ci o stare de conștiență, rezultatul trăirii impecabile și al eliberării de sine.
Puterea femeii
Pentru o femeie, puterea se definește ca o stare de conștiență. Trăirea ei impecabilă este în ceea ce face zilnic pentru familie, pentru copii și pentru corpul ei.
Don Juan spunea că femeile au un tip special de energie – mai flexibilă, mai instabilă, dar și mai puternică în anumite aspecte ale percepției. Ele pot accesa cu mai multă ușurință anumite dimensiuni ale conștiinței (precum „visarea”), dar au mai multă dificultate în a menține coerența și disciplina războinicului. Nu este o inferioritate, ci o altă configurare energetică.
Un alt element important în învățăturile lui Castaneda este modul în care energia sexuală este percepută ca forță creatoare sau distructivă:
- dorința sexuală necontrolată duce la pierderea energiei personale,
- relațiile bazate pe atașament sau slăbiciune consumă energia,
- energia sexuală a femeii este extrem de puternică și poate fi distructivă sau transformatoare, în funcție de context.
În multe dintre cărțile sale, Castaneda spune că femeile sunt mult mai puternice energetic, dar și mult mai instabile, datorită configurației lor energetice. Puterea lor necesită adesea reglare și „conținere” prin prezența unui bărbat, care le poate ajuta să o stabilizeze și să o direcționeze constructiv și creativ.
