Pubertatea și adolescența sunt perioade învăluite în tăcere, cu multe secrete, dificil de explorat, iar sexualitatea primește două haine opuse, care nedumeresc fetița și o sperie.
1. Haina religioasă
În această variantă, termenul de „păcat” este rostit la fiecare pas, fără să fie prea clar detaliat și explicitat.
Orice relație cu un băiat este privită cu multă suspiciune și transformată din normalitatea unei conexiuni.
2. Haina popular-vulgară
În această variantă, sexualitatea este zugrăvită ca fiind experiența neapărat necesară pentru trăirea completă a plăcerii în corpul fizic.
Mass media în special trivializează și transformă sexualitatea în filme, povești și variante ciudate și exagerate.
Reacția părinților
Părinții nu se simt confortabil să discute cu o fetiță despre sexualitate și consecințele acesteia.
Dacă ei nu își înțeleg bine propria sexualitate și nu o echilibrează cu alte părți ale vieții, preferă să mențină tăcerea și să ignore nevoia reală de comunicare a fetiței.
În schimb, majoritatea părinților care nu se descurcă cu explicarea sexualității devin exagerați pe impunerea altor activități: educație, școală, gospodărie, profesie.
Redirecționează în mod deliberat atenția de la corpul fizic la hrănirea minții. Mesajul lor este ”lasă corpul ăsta cu poftele lui în pace, ocupă-te de minte și îndeasă în ea câte informații încap”.
Direcționarea către școală
Fetiței i se spune că este obligatoriu mersul la școală, pentru că „cine are carte, are parte” (nu se precizează ce parte, dar este puțin important).
Nu se acceptă nicio alternativă sau opțiune, cu excepția persoanelor extrem de talentate pe zona de sport sau artistică, care se strecoară printre orele și testele de la școală. O fată nu poate să negocieze cu părinții ei o altă formă de școlarizare (școală alternativă, Montessouri sau Walldorf, sau o formă de educație tip școlarizare la domiciliu). În ultimii ani încep să fie disponibile, dar necesită mult curaj din partea părinților, să le îmbrățișeze și aplice.
Explorarea corporală
Fetița este descurajată maxim să-și facă propriile explorări corporale. În pubertate și adolescență continuă același control și aplicarea regulilor stricte din copilăria mică.
Masturbarea sau crearea de plăcere prin atingerea propriului corp sunt interzise și dacă ar fi posibil, scoase complet din posibilitățile existente.
Sunt culturi în care se poartă mutilarea fetițelor, prin excizia clitorisului, pentru a nu-și produce singure plăcere corporală.
În același timp, se pune un accent deosebit și special pe ”virginitate”, pe ideea de puritate, conectată cu inocența și curățenia. Conotațiile religioase se regăsesc la nivelul ideilor de ”păcat”, ”Ispită” dar și de ”femeie virgină”. Noțiuni simple de biologie umană sunt transformate în povești cu ”dublă gândire” (double-think)
Dubla gândire (double-think) este un concept din romanul lui George Orwell, 1984, în care oamenii erau controlați prin inducerea a două credințe mentale contradictorii, ambele considerate adevărate. Sexualitatea este un exemplu modern de ”dublă gândire” în care adolescenta primește și acceptă ca adevărate noțiuni precum ”păcat” și ”plăcere” conectate cu sexualitatea.
Abordarea socială
Pentru social, pubertatea și adolescența există strict sub forma oportunităților comerciale.
Schimbarea corporală duce la nevoia de schimbare frecventă a hainelor, încălțămintei și accesoriilor. Dorințele adolescenților sunt impulsionate de creatorii de obiecte și vestimentație, dar și de cei care oferă divertisment, filme și muzică.
Folosirea sunetului și a cuvintelor, în forma melodiilor pe care adolescenții și tinerii le asculă intensiv este modalitatea prin care mass media transmite mesaje repetitive.
Poți programa creierul tânăr dacă repeți de suficient de mult ceva, ca să fie întipărit și apoi reprodus în același mod. Tinerii știu pe de rost cuvintele cântecelor pe care le ascultă zilnic. Părinții sunt rugați să fie atenți la cuvinte și mesaje. Desigur că este posibil ca inclusiv părinții ce ascultă muzică să fie prinși în același tip de hipnoză verbală și manipulare mentală.
Cântecele, muzica, tipurile de dansuri, forma petrecerilor și reuniunilor se ajustează la energia fiecărei generații, dar intenția din spatele lor rămâne la fel: reproduceți-vă și consumați bunurile acestei lumi.
Roluri posibile în pubertate și adolescență
În perioada pubertății și adolescenței, fetele pot intra în diferite roluri sau tipare de comportament, în funcție de experiențele și mediul lor:
- Prințesa – conștientă că are un corp frumos și atractiv, se poartă ca atare. Crește Importanța de sine.
- Sportiva – descoperă că sportul descarcă tensiunile și încordarea din corpul fizic. Aleargă, merge la sală, înoată, joacă tenis, călărește, face diverse cursuri de yoga, pilates, Tai chi și altele.
- Artista – își descoperă plăcerea pentru dans, muzică, pictură, design vestimentar, organizare de evenimente și multe altele.
- Tocilara – cu ochelari, aparat dentar, acnee și nasul mereu în cărți; este preferata profesorilor, care își pot ține lecțiile.
- Rebela – supărată rău pe toți și toate, îmbrăcată în negru, cu pierce-uri și tatuaje, fumează, bea alcool cot la cot cu băieții și testează orice.
- Fetița mică – rămâne copilăroasă, se joacă cu păpușile mult dincolo de 18 ani și ține aproape de părinți.
Realitatea pubertății și adolescenței este una singură: prima transformare hormonală importantă din viața femeii este extrem de provocatoare.
Suferința emoțională și durerea corpului fizic vor însoți această etapă.
Prezența părinților și a unui sistem de suport ușurează trecerea prin perioadă dar provocările și dificultățile sale necesită trecute de fiecare fată în parte.
Experiența directă este inevitabilă.
