Emoțiile femeilor aflate în perimenopauză sau menopauză se pot schimba mult, iar acest lucru are explicații clare, biologice, psihologice și chiar sociale. Aceste transformări sunt firești și fac parte din procesul de adaptare a corpului și minții la o nouă etapă a vieții. Felul în care sunt trăite diferă de la o femeie la alta, în funcție de experiențele personale, sprijinul primit și resursele interioare.
Ce se întâmplă cu emoțiile femeilor în această perioadă?
1. Schimbări de dispoziție
Unele femei experimentează episoade bruște de iritabilitate, nervozitate sau anxietate.
Mici lucruri care înainte nu deranjau acum pot părea greu de suportat (vocea sau întrebările partenerului, un gunoi care nu este dus la timp, niște rufe aruncate în loc să fie puse la spălat).
De ce? Nivelurile de estrogen scad, iar estrogenul influențează serotonina, hormonul „fericirii”. Când scade, pot apărea stări de tristețe, iritare sau instabilitate emoțională.
2. Tristețe sau episoade depresive
Nu este neobișnuit ca femeile să simtă o tristețe inexplicabilă sau o pierdere a interesului pentru lucrurile care altădată le bucurau.
Unele simt un fel de gol sau reflectează mai mult asupra sensului vieții și schimbărilor legate de vârstă.
Nu e doar „în capul lor”, sunt schimbări hormonale reale. Variațiile nu țin doar de estrogen și progesteron, ci și de insulină, hormonii tiroidieni sau oxitocină, toate contribuind la aceste stări.
3. Anxietate crescută sau neliniște
Apare mai frecvent în perimenopauză decât în menopauză și se poate resimți fizic: palpitații, respirație superficială, încordare în zona spatelui (ceafă, lombar).
Gândurile devin mai agitate, iar responsabilitățile zilnice pot părea brusc prea multe pentru energia disponibilă. Scăderea estrogenilor aduce și o pierdere semnificativă de energie.
4. Sensibilitate emoțională crescută
Uneori, femeile se simt mult mai vulnerabile emoțional, pot plânge ușor sau se simt neînțelese, mai ales de membrii familiei.
Pot apărea conflicte în relații din cauza schimbărilor de dispoziție. Pe lângă tristețe și anxietate, poate apărea și rușinea sau vinovăția că ele sunt cele care produc conflictele în relațiile apropiate.
5. Scăderea încrederii în sine sau a dorinței sexuale
Unele femei experimentează o scădere a libidoului și a energiei, simțindu-se mai puțin atractive.
Acest lucru poate afecta stima de sine și relațiile.
De multe ori, aceste schimbări nu sunt discutate deschis, din lipsa unui cerc de femei sau a unui grup de sprijin. Multe se simt singure în această etapă de transformare importantă.
6. Senzația de apropiere a bătrâneții
Multe femei simt cum corpul începe să îmbătrânească: pielea își pierde strălucirea, părul este mai uscat, corpul devine mai greoi, iar kilogramele se adună mai ușor chiar fără schimbări în alimentație.
Apar uitări frecvente (cuvinte, nume, numere de telefon) și dificultăți de concentrare.
Este o senzație de uscare, micșorare și transformare a corpului, asemănătoare pubertății, dar în sens invers. Claritatea și puterea acumulate în 30-40 de ani de viață fertilă pălesc și dispar relativ rapid, în câțiva ani.
Valurile emoțiilor în menopauză
Femeile au auzit toată viața lor că „emoțiile sunt rele” și că trebuie „controlate”.
Dacă nu li s-a permis în copilărie și adolescență să-și exprime emoțiile, să țipe și să urle, să se trântească pe jos în crize de furie, nici măcar nu știu că organismul este în stare de așa ceva.
În menopauză, mecanismele de control se topesc. Măștile cad.
Femeia începe să simtă emoții. Intens. Și se sperie.
Mare parte din viață, femeile au stat în minte, în cuvinte, în vorbe, în explicații. Au încercat să-și înăbușe ceea ce simțeau, pentru că așa li s-a spus de cei apropiați (ca să păstreze relațiile și să nu-i sperie cu intensitatea trăirilor lor).
În menopauză, corpul începe să nu mai accepte dominația minții. Și se manifestă.
Capacitatea emoțională de a simți
Aceasta este variabilă, mică sau mare, în funcție de copilărie și de controlul emoțiilor.
Dacă exprimarea emoțiilor producea frica sau reacția părinților, fetița a învățat să le înăbușe. În menopauză, ies la suprafață, dar într-o formă diferită de cea din copilărie. Controlul prelungit le-a transformat în „emoții frustrate”. Acestea izbucnesc cu putere și fără control.
Poți să accepți fără scuze momentul în care te afli?
Poți să-ți crești capacitatea emoțională de a-ți onora și senzațiile, emoțiile și trăirile?
Binele și răul, nebunia și dualitatea, urlatul și plânsul, hohotul de râs și vorbele dure.
Este nevoie de mare curaj să stai în fața emoțiilor frustrate și să te lași în voia lor, pentru că au nevoie să se exprime: să urli, să țipi, să înjuri și să scuipi, să te miști ciudat și să gesticulezi.
Acceptarea fără scuze a momentului în care te afli este esențială pentru femeia aflată în menopauză. Este important să găsești un loc și un moment potrivit pentru a permite exprimarea prin catharsis a acestor emoții.
Catharsis înseamnă eliberarea sub formă de mișcări, gesturi, sunete și alte expresii a stării de tensiune și încordare din corp. Este o tehnică importantă de-a lungul vieții femeii, dar devine deosebit de utilă în menopauză.
Femininul și Masculinul
- Femininul este despre a simți, a sta cu senzațiile, cu durerea, cu tot ce este și a observa trăirile.
- Masculinul este despre a acționa și a raționa.
În menopauză, femeia primește o șansă de re-naștere, de reîntoarcere în feminin, după o viață trăită conform valorilor masculine ale societății.
Micro-momente de practică personală
Femeia poate aplica de-a lungul vieții o strategie pe care o poate expansiona ulterior, în menopauză: folosirea unor perioade foarte scurte (câteva minute pe zi) pentru sine – să respire, să facă ușoare mișcări cu corpul, să se dea cu o cremă și să stea cu ochii închiși, să spună o rugăciune sau niște afirmații.
În menopauză, aceste momente de stat cu sine pot crește, expansiona și se pot transforma într-o practică personală conștientă. Femeia învață să stea cu ceea ce este în interiorul său, mai ales cu emoțiile și senzațiile.
- Dacă este liniște și calm, stă acolo și observă cum este.
- Dacă simte durere sau agitație, stă cu senzațiile și le observă.
- Indiferent ce emoții apar și dispar, observă venirile și plecările lor.
Nu se mai identifică cu toate aceste trăiri, care sunt precum valurile pe suprafața mării. Femeia începe să simtă că ea este marea, adâncul liniștit, profunzimea potențialului de trăire și o sursă infinită de energie.
Tipuri de practică personală disponibile în menopauză
- Practica recunoștinței – de mai multe ori pe zi, recunoștință pentru ceea ce am și simt
- Practica aprecierii și validării de sine – apreciere cu voce tare a micilor realizări („te-ai descurcat foarte bine cu acea persoană dificilă, bravo”)
- Practica liniștii și tăcerii – stat cu sine, în calm, observând gânduri, emoții și senzații, cum apar și dispar, în timp ce calmul și liniștea rămân
- Practica incantațiilor sau a cântecului – învățat și folosit cântece cu mesaje de susținere
- Practica dansului eliberator – pus muzică și dansat, singură și fără să te vadă nimeni
- Practică de catharsis – eliberări în toate formele cunoscute și disponibile
Recuperarea și revendicarea „Sufletului”
Ajunse la vârsta menopauzei, multe femei constată că nu au trăit emoțiile, senzațiile și trăirile în copilărie sau adolescență. Le-au fost înăbușite posibilități de exprimare și eliberare.
La menopauză, se ocupă de „recuperarea” și revendicarea acelor părți care le-au fost interzise, atrofiate sau complet înăbușite.
Femeia are nevoie să știe că în ea există o mare de posibilități. Exprimarea unora dintre ele îi amintește de potențialul pe care îl are. Nu înseamnă să se transforme la loc în copil sau adolescentă, ci doar să trăiască temporar comportamente din acele perioade, pentru a înțelege că le are în interior.
- Femeia are nevoie să se audă urlând și strigând din răsputeri, ca să știe că poate.
- Femeia are nevoie să se audă înjurând, vorbind urât, pierzând controlul emoțiilor și al vorbelor, ca să vadă cum este și cum se simte trăirea.
- Femeia are nevoie să se miște haotic, să țopăie, să sară și să se comporte în toate felurile posibile, doar ca să știe că sunt acolo.
