Relația cu părinții

În adolescență, relația cu părinții suferă schimbări extrem de importante. Începerea sexualității fetei se poate suprapune peste alte etape ale vieții sexuale a părinților.

Dacă mama și tata au o relație armonioasă și au petrecut timp lucrând la structura familiei împreună, pot să răspundă mai bine impactului transformărilor prin care trece adolescenta.

Ambilor părinți le este foarte greu să se raporteze la „fetița lor” ca la o domnișoară cu pretenții de adult. Ei văd imaturitatea tuturor structurilor și nu știu cum să facă mai bine pentru a o proteja, dar în același timp să nu-i taie avântul explorator și nevoia de a învăța prin propriile experiențe.

Comunicarea apropiată, atât cu mama, cât și cu tata (în care fata poate avea încredere) o ajută extrem de mult în această perioadă.

Poate fi un moment în viața familiei în care dinamica se modifică: dacă fata a fost extrem de apropiată de mama, acum se apropie mai mult de tata și o respinge pe mama. Sau invers. Are nevoie să schimbe modul de comunicare de la cel tip copil, care ascultă ce i se spune, la unul în care poate să dea replică, să critice și să intre în contrazicere cu părinții.

Relația cu tata este esențială. Cele mai de succes situații de trecere prin perioada de pubertate și adolescență le-am descoperit la fetele care aveau o relație bună și apropiată cu tatăl lor. Dacă puteau să discute și să vorbească liber cu acesta, să știe că este de partea lor indiferent prin ce treceau și ce spuneau ceilalți, o fată găsește putere să depășească bullying-ul social, ironizările colegilor sau categorisirile de la școală („ești tocilară”, „ești urâtă”, „ești grasă” etc).

Relația cu mama poate să rămână una de prietenie și, cu ajutorul ei, fata poate depăși situații dificile cu eleganță și fără prea multe „note de plată”. Această relație se poate transforma fundamental în adolescență și poate deveni complet diferită față de prima parte a vieții.

Relația cu frații suferă și ea modificări fundamentale. Frații mai mari pot deveni prieteni, confesori sau sfătuitori, iar frații mai mici devin „copii de îngrijit și îndrumat”. Relația dintre părinți joacă un rol fundamental în modul în care se dezvoltă relația între frați.

Situații particulare și impactul lor

Există câteva situații dificile în care se găsesc adolescentele, iar impactul lor poate fi mare, mental, emoțional și fizic:

  1. Părinții se separă sau divorțează de-a lungul căsniciei și nu au o relație bună între ei. Fata poate fi folosită ca element de ranchiună între cei doi și este purtată între ei, în continuare, până la vârsta majoratului (18 ani).
  2. Părinții sunt într-o relație disfuncțională, cu violență și agresivitate. Fata se străduie să stea în afara conflictului sau se interpune între părinți, încercând să-și salveze mama sau frații mai mici.
  3. Părinții au probleme economice mari și uneori probleme de consum de substanțe abuzive (alcool, droguri) sau de dependențe precum jocurile de noroc. Fata se află în situații de mare nesiguranță și traumă mental-emoțională, iar perioada de adolescență o face să vadă mai clar disfuncționalitățile existente.
  4. Părinții au probleme de sănătate importante și este posibil ca unul dintre ei să decedeze în copilărie sau adolescența fetei. Impactul și șocul sunt extrem de importante, iar rezultatul poate fi maturizarea precoce, rapidă și trecerea bruscă din adolescență într-o situație de adult nevoit să se ocupe de supraviețuire. Situații extreme sunt cele legate de pierderea ambilor părinți (accident de mașină) și găsirea de soluții pentru continuarea vieții fără susținere și sprijin.