Probleme de sănătate

Pubertatea și adolescența aduc schimbări rapide în corp, minte și emoții. Hormonii își cresc activitatea, organele se dezvoltă, iar sistemul nervos finalizează conexiuni esențiale. În această perioadă apar provocări specifice legate de ritmul de creștere, adaptarea emoțională și presiunile sociale.

Caracteristicile perioadei, care influențează decisiv sănătatea corpului fizic, sunt:

  • Exagerările și minimizările – sunt exagerate probleme mici și minimizate probleme foarte mari, ceea ce indică lipsa filtrului rațional al percepției realității. Un cuvânt poate declanșa o reacție emoțională intensă și exagerată, în timp ce decesul unui membru al familiei poate fi întâmpinat cu indiferență.
  • Totul sau nimic – dacă nu este ca mine, nu mai este deloc. Apare inflexibilitatea mentală și dificultatea de colaborare. Adolescentul descoperă procesul manipulării sociale prin cuvinte și comunicare, începe să-l joace, dar este neîndemânatic și rigid.
  • Absolutizarea – când se întâmplă ceva, are senzația că este „pentru totdeauna” și „mereu o să fie așa”. Nu poate percepe variațiile și alternanțele vieții și se identifică cu emoțiile și senzațiile. Exemple: „Niciodată nu o să mă placă vreun băiat”, „nu voi fi niciodată suficient de bună pentru mama și tata”, „nimeni nu mă iubește”.
  • Vulnerabilitatea fizică, mentală și emoțională – sensibilitate crescută la influențe externe și la propriile trăiri, cu impact direct asupra sănătății și relațiilor.

Probleme de sănătate în pubertate și adolescență

Sunt continuarea celor din copilărie, dacă există sensibilități și predispoziții, sau apariția unora noi.

În pubertate și adolescență pot apărea probleme de sănătate variate, precum:

  • Tulburări hormonale – manifestate prin acnee, seboree, cicluri menstruale neregulate, boala chistică ovariană, eliminări tip transpirație abundentă și urât mirositoare, creștere în greutate, pilozitate pe față sau corp, căderea părului etc.
  • Deficite nutriționale – lipsa fierului (anemie), vitaminei D și calciului (tulburări ale oaselor și dinților), lipsa Magneziului (pe stres prelungit), lipsa altor nutrienți importanți (Omega 3 – ce ajută la memorie și atenție, zincul – ce susține sănătatea pielii și a mucoaselor etc), mai ales datorită experienței cu alimentele de „confort”, cu hrana ultra-procesată și cu programul haotic de alimentație.
  • Tulburări de somn – adesea cauzate de programul școlar sau de nevoia de socializare dincolo de școală (discuții la telefon cu prietenele). Folosirea excesivă a ecranelor și menținerea telefoanelor sau tabletelor în apropierea capului (chiar pe noptieră) poate afecta atât adormirea, cât și să inducă treziri frecvente noaptea sau un somn neodihnitor.
  • Probleme emoționale – anxietate, schimbări bruște de dispoziție, tendința spre izolare sau, dimpotrivă, spre comportamente de risc. În această perioadă, frica de eșec, de greșeală, de admonestare din partea altora (colegi, profesori), „observațiile” care se fac, comentariile răutăcioase sau ignorarea prezenței sunt foarte dificil de digerat și produc reacții emoționale intense sau chiar reacții comportamentale (exemplu: auto-agresivitate).
  • Scăderea imunității – în perioadele de stres și suprasolicitare duce la apariția de răceli frecvente, probleme digestive sau urinare, tulburări de metabolism (precum tiroidita auto-imună Hashimoto) cu creștere în greutate și probleme emoționale suplimentare.
  • Postură și coloană – apar dezechilibre cauzate de creșterea rapidă, lipsa mișcării și statul prelungit în șezut, în poziții incorecte pentru spate și coloana vertebrală.

Puberul și adolescentul ies din mediul familial în care se simt „în siguranță”, special și important pentru adulții din jur, și intră în social, unde se trezesc că sunt un „nimeni” printre mulți alții care se străduiesc să facă același lucru: să atragă atenția, să se înțeleagă și să-și găsească un loc.

Două noțiuni moderne pe care toți adolescenții este nevoie să le cunoască:

  1. Ghosting (invizibilitatea) – când alți colegi sau oameni cunoscuți te tratează de parcă ai fi invizibil, nu-ți răspund la mesaje, se fac că nu te văd pe stradă, nu vorbesc cu tine când ești în apropierea lor. Poate să fie dureroasă la început, dar apoi descoperi „binefacerile invizibilității”.
  2. Gas-lighting (abureala) – când ești naiv și inocent, crezi poveștile celorlalți, care îți spun despre tine și problemele tale fel și fel de bazaconii. De regulă, această formă de manipulare este pusă în practică de cineva apropiat, în care ai încredere.

Competiția, comparația, ierarhia cu ceilalți ajută la selectarea adolescenților cei mai rezistenți, adaptabili și răbdători, care au idee că procesul prin care trec durează mult timp.

Colaborarea cu alți tineri cu interese asemănătoare poate ajuta foarte mult în această perioadă: apartenența la un grup artistic, o echipă sportivă, o trupă muzicală sau de dans, includerea în grupuri ce ascultă o anumită muzică și se îmbracă într-un anumit fel asigură un fel de identitate artificială adolescentului, ca un „scut temporar” ce-l ajută să treacă mai ușor prin perioada marilor transformări.

Este importantă susținerea adolescentului printr-un mediu familial și social echilibrat, comunicare deschisă în ritmul deschiderii pe care o acceptă adolescentul și implicarea lui înactivități corporale regulate (să facă mereu activități cu corpul fizic, să nu fie prins doar în folosirea minții).

Pubertatea și adolescența sunt două etape ale vieții în care problemele de sănătate pot să fie numeroase și extrem de deranjante. Sau pot să nu existe deloc, dar lipsa lor să ducă la abuzuri ale corpului (nopți nedormite, consum de substanțe chimice și recreaționale) cu note de plată ulterioară, în perioada de tinerețe.

Actul sexual al concepției este foarte important, pentru că dă „tonul” cantității și felului de energie disponibil fetiței în viață.

Alături de actul sexual al concepției, momentul nașterii oferă o imagine despre modul în care fetița se va adapta schimbărilor importante din viață.

Cu alte cuvinte, sexualitatea părinților influențează viața fetiței chiar din momentul concepției corpului său fizic.

Moartea este un subiect extrem de dificil de digerat, dar femeia are nevoie să-l cunoască, întrucât, în decursul vieții, este mult mai aproape de moarte decât bărbatul.

Există trei perioade în viața unei femei în care granița viață-moarte este foarte fragilă. Femeia este delicată, vulnerabilă și, în același timp, rezistentă și puternică.

Corpul fizic feminin este foarte aproape de distrugere sau auto-distrugere în cele trei mari perioade de transformare:

  • pubertatea / adolescența
  • sarcina / nașterea
  • menopauza / începerea bătrâneții

În timpul acestor transformări majore, mintea poate să piardă armonia și să intre în haos.

1. Pubertatea și adolescența

În această perioadă există risc mare de auto-mutilare (tăiere, înțepare, ardere cu țigări), risc de sinucidere (în toate felurile imaginabile) și risc de incidente sau accidente ce pot duce la deces (căderi, sufocări, înec etc).

Am întâlnit multe cazuri în care un adolescent, în urma unei probleme la școală cu profesorii sau colegii, a ales să se sinucidă, decât să proceseze emoțiile intense de frustrare, nemulțumire, furie și frică. Alte adolescente suferă atât de mult după ce sunt părăsite sau înșelate în relațiile sentimentale, încât aleg aceeași soluție nefericită.

Mintea suferă datorită trăirilor emoționale și alege să oprească viața corpului, deși acesta nu este cauza reală a suferinței minții. Termenul popular este „sinucidere”, însă, în realitate, este vorba despre o crimă. Sistemul informațional numit minte intră în haos și decide să termine viața corpului fizic în care se află.

Corpul fizic NU este creat de minte, ci de Divin. Doar cine creează poate să ia viața, motiv pentru care și cei care se sinucid nu sunt tratați prea bine de consensul social.

2. Sarcina și nașterea

În perioada sarcinii există risc de eclampsie și deces, iar la naștere – risc de hemoragie ce poate duce la moarte. De-a lungul evoluției sarcinii pot apărea multe circumstanțe dificile, în care corpul fizic este atât de suprasolicitat, încât își poate pierde forța vitală.

3. Menopauza și începutul bătrâneții

Această etapă aduce risc de depresie și sinucidere, datorită pierderii sensului sau senzației de inutilitate. Se poate instala tristețe prelungită, jeluirea pierderilor și nemulțumire continuă, inconsolabilă, cu apariția bolilor grave (circulatorii, auto-imune sau canceroase) ce duc rapid la deces.

În tot restul vieții, femeia este amenințată de agresivitatea bărbaților, violența și incidentele putând apărea oricând. Însă, în cele trei perioade menționate, frica de moarte este intensă tocmai pentru că apropierea de moarte este mult mai mare.